De Michael Emerson, Gergana Noutcheva, Marius Vahl, George Dura, Centrul European pentru Studii Politice (Bruxelles)
Preluat din CEPS Neighbourhood Watch, 01/05/06
Incepand cu martie 2006, Rusia a introdus diverese sanctiuni impotriva exportatorilor din trei tari CSI. Industriile vinicole din Georgia si Moldova au fost atinse cel mai tare deoarece aceste industrii reprezinta principalii exportatori a acestor tari. Cele mai severe pagube la nivel macro-economic sunt asteptate in termen scurt. Ca candidat a Organizatii Mondiale a Comertului (OMC), Rusia este presupusa sa aplice regulile OMC in avans, ceea ce inseamna in acest context ca ea nu are dreptul sa utilizeze standarde tehnice ca pretext pentru aplicarea masurilor de protectionism comercial discriminatoriu, sau fara oferirea explicatiilor si evidentei pentru necesitatea aplicarii acestor restrictii. In plus, Rusia a impus scoaterea din circulatia comerciala a apei minerale Borjomi din Georgia, precum si cognacurilor georgiene si moldovenesti. Rusia continua restrictia laptelui si carnei din Ucraina tot in baza standardelor tehnice.
Potrivit paragrafului 8 a Articolului 5 a Acordului OMC privind Aplicarea Masurilor Sanitare si Fitosanitare, „Cand un membru are dreptul de a crede ca o masura specifica sanitara sau fitosanitara introdusa sau mentinuta de un alt membru impiedica sau are posibilitatea de a impiedica exporturile sale si masura nu este bazata pe standarde, reguli sau recomandari internationale corespunzatoare, sau astfel de standarde, reguli sau recomandari nu exista, o explicatie a scopului a astfel de masuri sanitare sau fitosanitare poate fi ceruta”.
Considerand faptul ca Rusia vrea sa devina membru a OMC, embargoul vinurilor georgiene [si moldovenesti] contrazic prevederilor Acordului OMC, in special ca „nici un membru nu ar trebuie sa fie impiedicat sa adopte sau implementeze masuri necesare pentru protectia sanatatii umane, animaliere sau vegetale, cu conditia ca aceste masuri nu sunt aplicate in scopul discriminarii arbitrare sau nejustificate dintre membri unde aceleasi conditii prevaleaza”.
Productia vinicola este cea mai importanta industrie in Moldova, generand 25% din Produsul Intern Brut (PIB) in 2005. Circa 95% din vinul produs in Moldova a fost exportat in 2005, in valoare de 313 milioane dolari. In mediu, exporturile vinului cresc cu 13-15% anual, Moldova fiind al zecelea exportator de vinuri in lume.
Principala piata a exportului vinului moldovenesc o constituie CSI, in ultimii patru ani fiind 97% din vanzarile vinului moldovenesc, Rusia constituind 85% din total. Exista acorduri privind comertul liberu cu Rusia adoptate la inceputul anilor 1990. Standardele aplicate produselor exportate in CSI sunt standardele GOST (ale fostei URSS). In plus, in baza acordurilor bilaterale semnate dintre Moldova si tarile CSI, certificatele de conformitate sunt recunoscute reciproc.
Embargoul rus a importurilor vinurilor moldovenesti are cel putin trei impacte. Circa 360 de producatori de vin moldovenesc au fost atinse sever. In plus un numar de industrii au anuntat pierderi, de exemplu, intreprinderi producatoare de carton/ambalaje (cutii, etichete, busoane) si intreprinderi de sticla. Guvernul nu mai poate conta pe o crestere economica de 10% in 2006. Ministerul de Finante a RM e ingrijorat ca circa 46 milioane dolari planificate ca venituri bugetare vor fi pierdute. Deficitul comercial va creste la 1.5 miliarde dolari.
In ceea ce priveste relatiile moldo-rusesti, o lectie invatata de intreprinderile moldovenesti e ca Rusia nu este un partener comercial de incredere. Intreprinderile rusesti sunt afectate in cel putin doua aspecte. Importatorii si distributorii rusi vor pierde pana la 700 milioane dolari din scoaterea din comercializare a vinurilor georgiene si moldovenesti. Investitorii rusi in industria producatoare de vinuri din Moldova nu vor putea obtine dividentii asteptati la sfarsitul anului.
Nu exista bariere non-tarifare care ar impiedica exportul vinului moldovenesc pe piata UE [vinurile si bauturile alcoolice moldovenesti nu fac parte din schema care permite scutirea tarifara la importuri in baza Sistemului Generalizat de Preferinte. Importul UE a vinuri din tarile terte corespunde Titlului VII a Regulei Consiliului UE nr. 1493/1999 din 17 mai 1999. Tarifele vamale a UE variaza de la 10% la 33%, in dependenta de natura produsului cu un ad valorem in dependenta de produs]. Insa, calitatea si strategiile de marketing la moment limiteaza competitivitatea vinurilor moldovenesti pe piata UE. Cele mai mari vinarii moldovenesti, cu participarea investitorilor straini, au inceput exportarea in volume reduse pe piata europeana, exporturile crescand cu 44% in 2004 comparativ cu 2000. Calitatea si siguranta furnizarii produselor moldovenesti, penetrarea mai adanca in piata UE pot fi atinse realistic printr-un efort semnificativ de marketing pentru a introduce vinurile moldovenesti ca alternative de pret redus a vinurilor din Bulgaria si Romania.
Embargoul rus a restabilit legaturile comerciale dintre producatorii din Moldova si Romania. Ca rezultat, prima expozitie moldo-romana a avut loc in aprilie curent la Bucuresti cu scopul de a dezvolta parteneriatul intru atragerea cumparatorilor europeni. Spre “UE prin Romania” e o alta initiativa lansata la sfarsitul lui aprilie curent, cand prima caravana de vin moldovenesc va parcurge din oras in oras in Romania ca efort de marketing organizat de peste 20 producatori moldoveni de vin. Cativa mari producatori-exportatori moldoveni de vin investesc in vinariile din Romania si Bulgaria unde ei beneficiaza de fondurile UE pentru perfectionarea tehnologiilor si inovatiilor [agricole].
EuroBlog 
Lasă un comentariu